PROIECTE & GRANTURI

Competiţie naţională pentru grant de cercetare ştiinţifică proiect "Imbunătăţirea calităţii asistenţei medicale în cazul pacientelor cu iminenţă de naştere prematură"

EXPUNERE DE MOTIVE

Naşterea prematură constituie principala problemă de sănătate publică în obstetrică, fiind o importantă sursă de morbiditate şi mortalitate neonatală, cu consecinţe tardive severe.

Zilnic, în întreaga lume, 800 de mame mor în timpul sarcinii sau la naștere, în timp ce 8.000 de nou-născuți mai mici de o lună pierd lupta cu viața, se arată într-un raport realizat de Save the Children International.

Studiul "Starea mamelor din întreaga lume" ("State of the World's Mothers") arată că 3 milioane de nou-născuți mai mici de o lună mor anual în lume din cauza unor infecții, complicații la naștere sau probleme ale prematurității, toate acestea fiind cauze care pot fi prevenite. Prima zi de viață este cea mai importantă în ceea ce privește șansele de supraviețuire ale acestor bebeluși, un milion dintre ei nereușind să depășească acest interval de timp dificil.

Rata mondială anuală a mortalității copiilor cu vârsta de până în 5 ani a scăzut cu 40% din anii '90, când se înregistrau 12 milioane de decese, la 6,9 milioane în zilele noastre. În ceea ce privește mortalitatea mamelor, progresul este semnificativ, rata scăzând cu 50% pentru același interval de timp - de la 540.000 de decese pe an la 287.000. Conform raportului, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda și Olanda sunt țările în care starea socială a mamelor este cea mai bună din lume, la polul opus situându-se Congo, Somalia, Mali sau Niger.

Cel mai nou studiu efectuat de Organizaţia Salvaţi Copiii Internaţional arată că este nevoie de mai multă implicare la nivel global pentru a spori şansele de supravieţuire ale nou-născuţilor. Potrivit unui comunicat al organizaţiei, deşi rata mortalităţii infantile din România a scăzut semnificativ în perioada 1990-2010, atât ca procent, cât şi ca cifre absolute, 8.471 de decese în 1990, 2.250 în 2009 şi respectiv 2.078 în 2010 (în cifre absolute se observă că nivelul din 2010 este cu mai mult de două treimi mai mic decât în 1990), România se menţine pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile de 9.8 la 1.000 de copii născuţi vii în 2010, conform Institutului Naţional de Statistică.

În 2011, rata mortalităţii infantile înregistrată în România ( conform Institutului Naţional de Statistică) a fost din nou cea mai ridicată din Europa, fiind de 9,4 la 1000 de copii născuţi vii, cauza principală fiind naşterile premature. O treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide şi copii, precum şi prin îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale la pacientele cu iminenţă de naştere prematură şi dotarea maternităţilor şi secţiilor. În România peste 20.000 de copii se nasc anual prematur şi cu greutate mică, prematuritatea fiind una din principalele cauze de mortalitate neonatală la nivel naţional, a spus şeful clinicii de profil din Maternitatea Polizu, Silvia Stoicescu, potrivit Mediafax.

Prematuritatea şi complicaţiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în 2009, dintre cei 222.388 de copii născuţi, 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar 10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.

"Se estimează că rată de prematuritate în România este de aproximativ 9%. În general, România are un indicator de prematuritate mai mare faţă de multe ţări ale UE. În acelaşi timp, procentajul copiilor născuţi înainte de 28 de săptămâni şi având sub 1.000 g este de aproximativ 1-1,5% din totalul nou-născuţilor vii. Cifrele sunt variabile în funcţie de zonele geografice", a spus Silvia Stoicescu, preşedintele Asociaţiei Române de Neonatologie. Aceasta a precizat că sunt regiuni cu o rată mai mare de prematuritate, respectiv Moldova şi Muntenia, în funcţie de condiţiile socio-economice (vârstă mamei, venitul redus, etc.) şi de patologia maternă.

Conform ultimului studiu efectuat de Salvaţi Copiii România, în cadrul programului „Fiecare copil contează” ce se desfăşoară pe perioada 2010-2015 , pe un eşantion de 200 de respondenţi din cadrul judetelor Iaşi, Vaslui, Botoşani, Neamţ, Suceava , 37% dintre mame afirmă că nu au fost la nici un control ginecologic în timpul sarcinii, iar aproximativ 36% dintre mame au născut primul copil înainte să împlinească 18 ani, vârsta medie a mamei la naştere este de 18 ani, cu mult sub media din populaţia generală.

"Pe de altă parte, centrele universitare mari îngrijesc în maternităţile de grad III un număr dublu de prematuri faţă de restul maternităţilor din ţară", a adăugat Stoicescu.

În 2009, 18% dintre femeile sub 30 de ani au născut fără a merge la nici un control prenatal. "Peste 40% dintre femeile care nasc prematur nu beneficiază de o consultaţie prenatală sistematică sau periodică", a spus Stoicescu.

Cea mai frecventă cauză de mortalitate determinată de prematuritate este sindromul de detresă respiratorie, cauzat de imaturitatea pulmonară. În contextul prematurităţii, printre complicaţiile pe termen scurt determinate de detresă respiratorie sunt hemoragia pulmonară şi cerebrală, enterocolită ulceronecrotică, displazia bronhopulmonară, retinopatia de prematuritate. Pe termen lung, prematurii care au prezentat detresă respiratorie au risc de apariţie a sechelelor neuro-motorii: paralizie cerebrală, retard mental, handicap psihomotor. Există, de asemenea, studii care asociază prematuritatea şi cu autismul.

"Tratamentul prematurilor înseamnă, în fapt, realizarea unei tranziţii cât mai puţin agresive între condiţiile intrauterine şi mediul exterior. În condiţiile actuale de dotare a maternităţilor, realizăm maximum posibil pentru a salvă copiii mai mici de 28 de săptămâni, însă pe mulţi îi pierdem sau îi recuperăm parţial, ei continuând să trăiască cu diferite forme de handicap. Pentru a schimba această situaţie, este nevoie de echipamente performante, care să ne ajute în special în ventilaţia mecanică a acestor micuţi pacienţi în primele zile de viaţă, moment delicat în care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenţă între un copil normal sau un copil cu risc mare de deces şi handicap ulterior", a arătat Adrian Toma, medic primar neonatolog, şef secţie în cadrul Spitalului Clinic Obstetrică Ginecologie "Prof Dr. Panait Sârbu".

Îngrijirea unui copil prematur este extrem de costisitoare, statisticile la nivel european indicând un cost de aproxmativ 1.000 de euro/zi. Prematurul este orice copil care s-a născut înainte de 37 săptămâni de gestaţie. Pragul de greutate este în cazul bebeluşilor de 2.500 de grame.

Pentru a îmbunătăţi Calitatea Asistenţei Medicale în cazul Pacientelor cu Iminenţă de Naştere Prematură respectiv pentru a creşte şansele de supravieţuire neonatală Ferring Pharmaceuticals Romania propune un grant de cercetare în valoare de 10 000 Euro.

Proiectul se încadrează în aria tematică de optimizare a asigurării serviciilor de sănătate pentru cetăţenii europeni şi are ca ţintă finală scăderea incidenţei naşterii premature în România.

Indicatori urmăriţi:

  1. Procent gravide cu iminenţă de naştere prematură la care se obţine prelungirea sarcinii prin administrarea de medicaţie tocolitică
  2. Procent gravide asistate medical pentru transfer in-utero la o maternitate de grad III
  3. Procent gravide cu iminenţă de naştere prematură la care se administrează antepartum o cură completă de corticosteriozi pentru scăderea complicaţiilor neonatale
  4. Grad de acoperire regional al maternităţilor de grad III în cadrul proiectului

Ferring Pharmaceuticals Romania SRL cu sediul in Timisoara, str. C. Brediceanu, nr 10, J35-1-06.01.2014, CUI RO 32623937, reprezentata prin Doru Torge – General Manager, anunta lansarea unei competitii de cercetare stiintifica.

Documentele necesare pentru depunerea documentelor si procedura se gasesc postate pe site-ul: http://www.ferring.ro/proiecte-granturi/proiect-imbunatatire-calitate-asistenta-medicala-paciente-iminenta-nastere-prematura-2017-05-08.

Calendarul competitiei este urmatorul:

  1. Lansare competitiei: 08.05.2017
  2. Termenul limita de depunere a propunerilor de proiect: 28.05.2017, ora 24
  3. Verificarea eligibilitatii si evaluarea propunerilor: 05.06.2017
  4. Afisarea rezultatelor: 06.06.2017
  5. Depunerea contestatiilor: 07.06.2017, ora 24
  6. Validarea rezultatelor: 08.06.2017
  7. Afisarea rezultatelor finale: 8.06.2017
  8. Semnarea contractului: 13.06.2017

Documente necesare pentru participare

Înapoi la toate proiectele