Imagine categorie Gastroenterologie

Ferring Pharmaceuticals se bucură de o reputaţie solidă în cadrul comunităţii internaţionale de gastroenterologie, fiind in masura să ofere solutii terapeutice eficace pentru tratamentul afecţiunilor tractului gastrointestinal.

Tulburările sistemului gastrointestinal sunt foarte frecvente. În tarile vestice aceste probleme sunt un motiv frecvent de apelare la tratamente medicale. Aceste probleme sunt cauza a 20% din toate prezentările la medicii de familie.

Alimentele rafinate, aditivii alimentari, stilul de viaţă stresant, fumatul şi consumul excesiv de alcool sunt factori frecvenţi care contribuie la apariţia multor probleme gastrointestinale observate în tarile dezvoltate, în timp ce în statele în curs de dezvoltare ale lumii cauza principală a multor tulburări gastrointestinale sunt infecţiile şi infestările cu paraziţi.

Ferring are un departament dedicat cercetării, care depune în permanenţă eforturi în sensul îmbunătăţirii tratamentului pe termen lung dedicat afectiunilor gastrointestinale cronice , care afecteaza viaţa pacienţilor. Programul nostru de cercetare a avut ca rezultat dezvoltarea multor produse eficace.

Aceste produse ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu afecţiuni gastroenterologice extenuante, cum sunt Boala Inflamatorie Intestinală, Colita Ulceroasă şi Boala Crohn. Produsul nostru vasoactiv este destinat pacienţilor cu Hemoragie Digestivă Superioară din varice esofagiene iar, , in unele tari printre care si Romania, Sindromului Hepatorenal, boli care pun în pericol viaţa pacientului. Laxativul nostru, cu acţiune duală vine în ajutorul pacienţilor cărora trebuie să li se efectueze examinări gastrointestinale.

Despre gastroenterologie

Gastroenterologia studiază sistemul gastrointestinal (GI) sau digestiv, împreună cu problemele şi afecţiunile acestuia. Tractul gastrointestinal (GI) sau digestiv (cunoscut şi sub denumirea de tub digestiv) este principala componentă a sistemului digestiv şi constă într-un „tub” neregulat lung de opt până la nouă metri care porneste de la nivelul gurii, continuă apoi cu esofagul, stomacul, duodenul, intestinul subţire, intestinul gros, rectul, şi se termină cu anusul.

Bolile Inflamatorii Intestinale (BII) sunt o grupă de afecţiuni cronice asociate cu multe complicaţii grave şi extenuante, însă în toate cazurile, mai puţin cele severe, nu sunt considerate în general drept boli fatale. Două afecţiuni sunt incluse în principal sub denumirea BII, şi anume Colita Ulceroasă (CU) şi Boala Crohn (BC).

Majoritatea pacienţilor cu Colită Ulceroasă sau Boala Crohn sunt diagnosticaţi la o vârstă relativ tânără, adeseori după multe luni în care prezintă simptome precum crampe abdominale, diaree sanguinolentă, etc. Aceste boli pot influenţa „calitatea vieții” şi maniera în care pacientii reuşesc să îşi trăiască viaţa.

Pregătirea pentru o procedură medicală

Unele proceduri endoscopice, chirurgicale şi radiologice necesită evacuarea prealabilă a intestinului pacientului. Ferring oferă un laxativ cu acţiune duală care face ca pregătirea pentru procedură să fie mai uşoară pentru pacient.

Hemoragia Digestivă Superioară din varice esofagiene

Există multe complicații medicale asociate cu ciroza hepatică, „rigidizarea” ţesuturilor hepatice care apare adesea ca urmare a expunerii excesivă la alcool pe o perioadă îndelungată sau ca urmare a unei infecţii hepatice. ( de exemplu hepatită).

În cazul acestor afecțiuni, dezvoltarea varicelor esofagiene este o complicaţie care poate avansa până la o situație de urgenţă care pune în pericol viaţa pacientului (ruptură a varicelor). Varicele se dezvolta pe suprafaţa internă a esofagului şi adesea pot începe să sângereze, fără alte simptome, sau fără simptome prealabile.

Ruptura varicelor esofagiene se poate produce subit şi fără niciun avertisment, necesitând spitalizare şi intervenţie promptă din partea echipei medicale.

 

Ce sunt Bolile Inflamatorii Intestinale?

Atât Colita Ulceroasă (CU) cât şi Boala Crohn (BC) sunt boli relativ rare. Ele sunt afectiuni cronice care sunt cauzate de apariţia unor zone de inflamare şi ulceraţie în diferite porţiuni ale tractului digestiv. Acest proces inflamator cauzează scaune diareice frecvente (adesea cu sânge şi nevoie stringenta de defecatie,), durere abdominală, febră, stare de oboseală şi pierdere în greutate.

Bolile Inflamatorii Intestinale (BII) apar în principal în tarile ale lumii. Ele afectează toate rasele, deşi la unele populaţii incidenţa este mai scăzută. Indivizii care se mută dintr-o regiune subdezvoltată în ţări dezvoltate ale lumii prezintă după un timp acelaşi risc de a dezvolta BII ca şi restul populaţiei.

Există în general o incidenţă mai crescută la latitudinile nordice comparativ cu latitudinile sudice, şi în zonele urbane faţă de cele rurale.

Dezvoltarea Bolilor Inflamatorii Intestinale

Colita Ulceroasă şi Boala Crohn afectează toate grupele de vârstă, poate debuta la orice vârstă, însă cele mai multe cazuri noi sunt diagnosticate la persoanele tinere.

Evoluţia CU şi a BC variază în mod imprevizibil sub aspectul severităţii, şi de obicei alternează între perioade de inflamare activă (acutizari) şi perioade de scădere a activităţii sau chiar remisiune atunci când pacientul se simte bine şi nu mai prezintă simptome.

În stadiile incipiente, CU şi BC pot fi dificil de diagnosticat. Simptomele acestor boli seamănă între ele şi cu simptomele altor afecţiuni, cum este gastroenterita infecţioasă şi sindromul de intestin iritabil. Uneori pot fi necesari ani pentru stabilirea unui diagnostic corect şi iniţierea unui tratament care să fie compatibil cu pacienţii şi cu modul lor de viaţă.

Cauzele Bolilor Inflamatorii Intestinale

La nivel mondial se desfăşoară multiple cercetari pentru depistarea cauzelor posibile ale BII, dar în ciuda multelor teorii existente, cauza şi modificările exacte care se produc în organism rămân insuficient înţelese.

Se pare că ar exista un substrat genetic şi de mediu care determină apariţia BII, determinând un dezechilibru în procesele inflamatorii la nivelul intestinului. Se consideră că virusurile, bacteriile, o alimentaţie bazată pe produse puternic rafinate, stresul şi fumatul sunt factori care pot contribui la apariţia bolii.

Colita Ulceroasă

Procesul inflamator în Colita Ulceroasă afectează exclusiv stratul superficial (mucoasa) al intestinului gros. Aproape întotdeauna implică rectul şi se extinde în mod continuu din acea zonă. La un procent redus de pacienţi, boala afectează în întregime intestinul gros ( numindu-se pancolita). Grupa de vârstă la care CU este diagnosticată cel mai frecvent este între 15 şi 35 de ani, iar un al doilea vârf de frecvenţă se observă între 55 şi 70 de ani. La nivel mondial, până la 400 de persoane din 100.000 de locuitori suferă de Colită Ulceroasă.

Boala Crohn

Spre deosebire de Colita Ulceroasă, boala Crohn poate afecta oricare parte a tractului GI, deşi în principal implica atat intestinul subţire cat si cel gros. În Boala Crohn, procesul inflamator afectează cel mai frecvent doar partea terminala a intestinului subţire – ileon - (40%), deşi poate afecta adesea atât intestinul subţire, cât şi cel gros (colonul) (30%) iar în alte cazuri doar colonul (30%).

Boala Crohn afectează până la 150 de indivizi din 100.000 de locuitori, şi este cel mai frecvent diagnosticată în grupa de vârstă între 15 şi 25 de ani. Datele statistice recente par să indice o creştere a numărului de cazuri noi, dar motivul nu este stabilit cu exactitate.

Între aproximativ 15 şi 20 la sută dintre persoanele afectate de Boala Crohn au o rudă apropriată care suferă de una din formele de BII, sugerând astfel o oarecare predispoziţie genetică la aceşti pacienţi.

Complicaţiile bolilor inflamatorii intestinale

În cazurile în care scaunele diareice sunt foarte frecvente, si/sau sanguinolente, este posibil să se producă pierderea unei cantitati importante de apa din corp şi o absorbţie insuficientă a nutrienţilor, conducând la anemie, deshidratare şi pierdere severă in greutate.

Procesul inflamator în Boala Crohn poate determina apariţia unor stricturi (îngustări) ale intestinului care pot determina aparitia durerilor abdominale. Cazurile severe pot conduce la complicaţii care pun viaţa în pericol, cum sunt blocarea sau perforarea intestinului, şi s-a demonstrat ca pentru pacienţii ce sufera de colită exista un risc crescut de dezvoltare a cancerului colorectal.

Riscul de cancer colorectal creşte odată cu extinderea, severitatea si durata bolii la pacientul respectiv , fiind de asemenea mai ridicat in functie de varsta de debut a bolii. În cazul pacienţilor care suferă de Colită Ulceroasă, studiile recente au evidenţiat că riscul de cancer colorectal la 10, 20 şi 30 de ani după diagnosticarea debutului bolii este cu 2, 8 şi respectiv 18 la sută mai mare faţă de incidenţa observată la populaţia generală.

Managementul Bolilor Inflamatorii Intestinale

Majoritatea persoanelor diagnosticate fie cu Colită Ulceroasă, fie cu Boala Crohn au la dispoziţie o varietate de solutii terapeutice concepute pentru controlul sau ameliorarea procesului inflamator şi a simptomelor, şi pentru suprimarea răspunsului imun al organismului.

În cazul Bolilor Inflamatorii Intestinale BII active, obiectivul principal al medicului este:

  • să controleze simptomele de acutizare ale bolii cât mai rapid posibil
  • să corecteze orice dezechilibre ce apar în organism la nivel nutriţional, hidroelecrolitic si vitaminic
  • să prevină apariţia unor complicaţii grave
  • în cele din urmă, să reducă la minim riscul unor acutizari viitoare prin alegerea unei terapii de menţinere (de intretinere) eficiente

Terapia de intretinere pentru controlul pe termen lung al BII

Controlul pe termen lung al Bolilor Inflamatorii Intestinale necesită administrarea regulată de medicamente, lucru cunoscut sub denumirea de terapie de intretinere, pentru a împiedica apariţia acutizarilor ( recaderi) şi pentru a reduce riscul unor complicaţii mai grave.

Grupa de medicamente numite aminosalicilaţi, cum este PENTASA® (mesalazină) produsa de Ferring, sunt frecvent prescrise ca terapie de intretinere pentru pacienţii cu BII.

Dovezile clinice au arătat că fără terapie de intretinere cu mesalazină, până la 80 % dintre pacienţii cu Colită Ulceroasă activă uşoară/moderată manifestă recăderea bolii în decurs de un an, prezentând ulterior alte acutizari ( recaderi) şi simptome. Însă cercetările au mai arătat şi că multe dintre aceste recăderi ar putea fi prevenite dacă pacienţii urmează terapia de menţinere corect.

Procesul inflamator mai sever ar putea necesita asocierea mai multor terapii diferite pentru a obţine controlul pe termen lung. De obicei medicamentul recomandat iniţial pentru controlul acutizarilor pacientului trebuie continuat în cadrul terapiei de menținere.

Prevenirea complicaţiilor grave pe termen lung

Peroanele care se simt bine şi nu mai prezintă simptome între momentele de acutizare ale bolii pot deveni mai puţin atente în respectarea recomandărilor medicului lor în ceea ce priveşte administrarea medicaţiei de intretinere şi prezentarea la clinica de gastroenterologie pentru consult.

Noile rezultate sugerează că mentinerea beneficiilor medicale pe termen lung şi reducerea riscului de dezvoltare a cancerului de colon şi/sau rect pot fi realizate dacă pacienţii continuă să îşi ia medicamentele conform recomandării medicului.

Dieta alimentară în controlarea BII

În managementul pe termen lung al Bolilor Inflamatorii Intestinale pentru evitarea recăderii bolii, este necesar de asemenea să luăm în considerare rolul stresului şi al dietei alimentare. De obicei medicii recomandă diminuarea nivelului de stres (ceea ce poate fi dificil) şi o dietă adecvată ce contine fibre (exceptând cazurile în care sunt prezente stenoze - stricturi) însoţită de suplimente de vitamine şi minerale.

O dietă alimentară echilibrată, cu conţinut ridicat de carbohidraţi şi proteine reduce posibilitatea unui deficit nutriţional cauzat de diareea cronică. Boala Crohn pare să răspundă bine la dietele alimentare speciale, iar unii pacienţi răspund la dietele fără lapte sau fără derivate din grâu (fără lactoză şi fără gluten).

Sumarul caracteristicilor BII
 

Link-uri

Vă rugăm să vizitaţi secţiunea despre cercetare şi dezvoltare pentru informaţii suplimentare despre Portofoliul Ferring pentru gastroenterologie.

Pentru mai multe informaţii vă recomandăm să vizitaţi următoarele website-uri:

  • www.healingwell.com/ibd
  • www.efcca.org (Federaţia Europeană a Asociaţiilor pentru Boala Crohn)
  • www.CCFA.org (Fundaţia Americană pentru Boala Crohn/Organizaţia pacienţilor din America)
  • Simpozion sponsorizat de Ferring: Potenţialul mesalazinei de prevenire a cancerului colorectal în BII, UEGW, Berlin, octombrie 2006 - Partea 1
  • Simpozion sponsorizat de Ferring: Potenţialul mesalazinei de prevenire a cancerului colorectal în BII, UEGW, Berlin, octombrie 2006 - Partea 2
  • www.pentasaus.com
  • www.e-guide.ecco-ibd.eu (IBD Algorithms - The European Crohn's Colitis Organisation e-Guide)

Vă rugăm să reţineţi că Ferring nu îşi poate asuma răspunderea pentru conţinutul site-urilor de mai sus, deoarece acestea nu sunt administrate şi nici controlate de Ferring.

Varicele esofagiene se dezvoltă pe suprafaţa internă a esofagului şi de obicei sunt rezultatul afecțiunilor hepatice cronice. Localizarea frecventa a varicelor este pe suprafaţa segmentului distal al esofagului, sau la joncţiunea acestuia cu stomacul. Deci, acestea nu sunt susţinute de alte ţesuturi şi că există riscul să se rupă atunci când presiunea arterială în varice depăşeşte un anumit nivel.

Varicele pot fi depistate endoscopic dar sunt adesea diagnosticate doar atunci când încep să sângereze. Cantitatea pierderii de sânge poate varia de la o sângerare uşoară până la hemoragie dificil de controlat care poate pune viaţa în pericol.

 

Despre hemoragia digestivă superioară din varice esofagiene

Cauzele varicelor esofagiene

Varicele esofagiene se formează în general ca urmare directă a deteriorării ficatului, ceea ce conduce la o creştere a presiunii portale, adica a presiunii din „vena portă”. Aceasta vena reprezintă calea principală de transport al sângelui de la intestin şi splină către ficat de unde pleaca apoi spre inimă.

Creşterea presiunii în vena portă se datorează în general cicatrizarii şi rigidizării ţesutului hepatic cauzate de ciroză, îngreunând fluxul sanguin la nivelul ficatului. Această rezistenţă crescuta determină sângele să găsească rute alternative către inimă, şi noi vase de sânge se deschis pentru a depăşi blocajul creat.

Aceste rute noi implică vene care nu sunt concepute să transporte această cantitate de sânge. Ele nu sunt foarte robuste sau elastice şi devin din ce în ce mai fragile pe măsură ce continuă să se lărgească iar pereţii lor se subţiază încercând să facă faţă cantităţii suplimentare de sânge.

Cauza iniţială a restricţionării fluxului sanguin nu este întotdeauna evidentă. Deteriorarea ficatului poate fi rezultatul unei serii de factori diferiţi, printre care se numără abuzul cronic de alcool, infecţiile, toxinele, insuficienţa cardiacă congestivă şi boala autoimună.

În tarile vestice, alcoolul este cea mai frecventă cauză a deteriorării hepatice, deşi la nivel internaţional hepatita virală şi formele larvale ale viermilor schistozomi parazitari, răspândiţi în special în Orientul Mijlociu şi America de Sud, sunt responsabile pentru 200 de milioane de cazuri.

Necesitatea de tratare urgentă a HDS din varice esofagiene

Hemoragia digestivă superioară (HDS) din varice esofagiene necesită îngrijiri medicale imediate pentru prevenirea pierderii grave de sânge şi a complicaţiilor ce pot aparea. Nu toate persoanele cu afectiuni hepatice dezvoltă varice şi nu toate persoanele cu varice vor prezenta sângerare. În general, varicele de dimensiuni mici sângerează rareori, cele mai mari pot sângera, însă în timp, varicele mici cresc în dimensiuni devenind din ce in ce mai mari.

Aproximativ 90% dintre pacienţii cu ciroză hepatică vor dezvolta varice gastroesofagiene în decursul unei perioade de aproape 10 ani. În tarile vestice, varicele esofagiene sunt cauza a 5-10% din toate cazurile de internări în spital pentru hemoragii digestive.

Riscul de deces asociat cu HDS din varice esofagiene

Riscul de deces pentru persoanele care au primul episod de sangerare din varice esofagiene a fost încadrat anterior între 30 şi 50%. Cu ajutorul terapiilor recente, acest risc a scăzut până la aproximativ 20 %. În unele zone, numărul pacienţilor care supravieţuiesc un an după o hemoragie poate fi scăzut până la 30-35%, deşi acest lucru depinde de orice afectiune hepatică asociată, precum şi de alte boli care genereaza complicaţii.

După un episod iniţial de HDS, riscul repetării acestuia este între 60 şi 80 % într-un interval de doi ani, cu o rată aproximativă a deceselor de 20% la fiecare episod hemoragic.

Managementul şi tratamentul HDS din varice esofagiene

Tratamentul de urgenţă al HDS din varice esofagiene

Hemoragia trebuie tratată întotdeauna ca o situaţie de urgenţă şi este esenţial ca presiunea din vena portă să fie redusă cât mai rapid cu putinţă pentru reducerea sângerării şi diminuarea riscului de insuficienţă hepatică şi renală. Cu cât mai repede este iniţiat tratamentul, cu atât mai mult creşte probabilitatea de reuşită.

Mai multe medicamente au fost încercate pentru tratamentul HDS din varice esofagiene. Medicamentele vasoactive, cum este GLYPRESSIN® (terlipresină) produs de Ferring, scad presiunea în vena portă. Prin urmare, este pentru mulţi medici un tratament preferat pentru această afecţiune care pune în pericol viaţa pacientului.

Actiunea GLYPRESSIN genereaza vasoconstricţie, adică îngustarea vaselor de sânge de la nivelul organelor interne ale organismului. Astfel este redusă cantitatea de sânge care ajunge în vena portă, scazand presiunea la nivelul varicelor care sângerează.

Alte solutii medicale pentru HDS din varice esofagiene

O varietate de metode de susţinere sunt de asemenea folosite, inclusiv transfuzii cu sânge integral şi proteine plasmatice (albumină) pentru a înlocui fluidele pierdute şi a menţine volumul sanguin şi presiunea arterială, asigurându-se astfel continuarea funcţiei renale şi hepatice.

Uneori este necesar să se utilizeze tehnici suplimentare pentru a putea controla hemoragia gravă. Una dintre tehnici, rareori folosită astăzi, presupune introducerea unui dispozitiv de forma unui „balon” în stomac şi esofag (frecvent realizat printr-un tub Sengstaken-Blakemore), care, odată umflat, exercită presiune asupra varicelor care sângerează, reducând astfel pierderea de sânge.

Ocazional, este necesară realizarea unei proceduri chirurgicale, numită TIPS (şunt portosistemic transjugular intrahepatic). Aceasta este o tehnică minim invazivă care presupune introducerea unui tub de metal denumit stent în ficat, transferând o parte din fluxul sanguin de la ficat către un alt sistem venos (sistemul venei cave).

Această procedură eliberează presiunea excesivă a sangelui din ficat şi restabileste fluxul sanguin. Este o tehnica analogă cu cea utilizată în cazul arterelor îngustate ale inimii care sunt afectate de boala coronariană.

Tehnica TIPS este eficace în eliberarea presiunii excesive din sistemul venos portal, însă punerea în aplicare durează mai multe ore şi implica riscul unor complicaţii. În cazuri extreme de ciroză hepatică, transplantul de ficat poate fi singurul tratament eficient.

Prevenirea hemoragiei esofagiene

Pentru persoanele cu varice care prezintă risc de sângerare, tratamentul medicamentos regulat poate reduce uneori riscul şi severitatea hemoragiei, în cazul în care aceasta se produce. Tratamentul preventiv constă de obicei în administrarea unor medicamente beta-blocante, care ajută la reducerea presiunii crescute în sistemul venos portal şi astfel la reducerea presiunii la nivelul varicelor.

Link-uri

Pentru mai multe informaţii vă recomandăm să vizitaţi următoarele website-uri:

Vă rugăm să reţineţi că Ferring nu îşi poate asuma răspunderea pentru conţinutul site-urilor de mai sus, deoarece acestea nu sunt administrate şi nici controlate de Ferring.

PENTASA®
GASTROENTEROLOGIE
PICOPREP®
GASTROENTEROLOGIE
GLYPRESSIN®
GASTROENTEROLOGIE

PENTASA este recomandat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate ale BII active, şi este de asemenea recomandat frecvent in tratamentul de menținere al remisiunii. PENTASA este bine tolerat atunci când este utilizat pe termen lung, şi nu conţine lactoză, care poate cauza diaree. Utilizarea de lungă durată poate ajuta la prevenirea unor complicaţii mai grave pe termen lung ale afecţiunilor BII.

PENTASA este disponibil pentru administrare orală, sub formă de tablete şi granule (pliculeţe) pe teritoriul Europei şi în restul lumii, cu excepţia SUA. În SUA, Shire US, Inc. comercializează PENTASA ca marcă comercială sub licenţă Ferring. De asemenea, sunt disponibile formule topice (supozitoare şi clisme) pentru administrare rectală, permiţând ca o concentraţie ridicată din medicament să vină în contact cu zonele inflamate de la capătul inferior al tubului digestiv.

Vezi prospect PENTASA 1g
Vezi prospect PENTASA 2g 
Vezi prospect PENTASA 500 mg
Vezi prospect PENTASA 1000 mg supozitoare

 

Unele proceduri endoscopice, chirurgicale şi radiologice necesită evacuarea prealabilă a intestinului pacientului.

Produsul Ferring PICOPREP®, este un laxativ cu acţiune duală. Acesta curăţă intestinul şi este uşor de administrat pentru pacient. Prin urmare pentru o procedura ce poate fi neplacuta, pacientul se poate pregăti cât mai uşor cu putinţă.

Vezi prospectul PICOPREP

Terapia vasoconstrictoare este utilizată pentru controlul de urgenţă al hemoragiei digestive superioare (HDS) din varice esofagiene. Scopul medicatiei vasoconstrictoare este de a restricţiona fluxul sanguin din Vena Porta prin „vasoconstricţie splanhnică” – ceea ce înseamnă, îngustarea vaselor de sânge care se deschid in Vena Porta in acest mod se reduce volumul şi presiunea sângelui care ajunge la varice.

GLYPRESSIN® se administrează rapid şi uşor pacienţilor de către personalul medical prin injectare direct în venă. Are un bun profil al siguranţei şi uneori poate fi necesară repetarea administrării la pacienţii grav bolnavi.

Vezi prospect GLYPRESSIN